Pierdut bărbat de vis. Găsitorului – recompensă!

Cu destui ani în urmă (vreo 5!), circula pe Facebook un joc simpatic: în schimbul unui Like la o postare, primeai o literă și un test fulger: câteva propoziții lacunare, pe care urma să le completezi cu un singur cuvânt. Cuvântul cu pricina trebuia să înceapă cu litera căpătată.

M-am jucat și eu, iar o prietenă mi-a dat atunci litera A.

Recitesc după un cincinal răspunsurile mele.

Unele mă înduioșează, căci m-am înstrăinat de ele. Pe altele – le-aș da și-acum.

(Notă: Toate comentariile din paranteze sunt observații ulterioare și reconsiderări prezente.)

Îmi place… ardoarea. (Nu mai știu dacă aveam în minte înflăcărarea amoroasă. Cert e că, acum, cuvântul m-a făcut să mă gândesc la orice altceva, în afară de dragoste. Deh, vârsta! Realismul! Dezvrăjirile! Ș.c.l. Nu aș spune că această constatare mă încântă…)

Nu-mi place… agresivitatea. (Fără alte comentarii!)

Ceva rău este… abandonul. (Mai exact – a fi abandonat, nu a te abandona.)

Iubesc… afinitățile. (Iar diferențele nu mă mai îngrozesc.)

Îl iubesc… pe amicul meu imaginar Aristide. (M-a părăsit, între timp. Chiar: ce-o mai fi făcând Aristide?!)

***

În mod previzibil, lumea a fost intrigată de… Aristide.

Aflând de el, cineva m-a sfătuit, pe un ton forțat-politicos, să mă duc la doctor, din moment ce la onorabila vârstă de 30+ încă aveam un prieten imaginar.

Altcineva m-a îndemnat să îi fac lui Aristide un portret-robot.

I-am urmat sfatul.

Iacătă-l pe aproape-uitatul Aristide:

Portret fizic:

– ochi vii, de preferință negri, privire blândă, învăluitoare și inteligentă;

(Cred că mai simplu ar fi fost să îmi cumpăr un câine! Sau un vițel?)

– brațe puternice și ocrotitoare, care știu să îmbrățișeze;

(…Și în care să încapă – deodată – șase baxuri de apă minerală, treizeci de cutii cu pantofi, zece pungi pline.)

– mâini care știu să mângâie;

(Of!)

– umeri – pe care poți să plângi la filmele lacrimogene;

(Cine se mai uită la filme? Eu, una, nici nu mai deschid televizorul!)

– înălțime: Să fie la înălțime!

– voce gravă și melodioasă; să-l tot asculți povestindu-ți câte-n lună și în stele.

(Adevărul e că am o slăbiciune pentru povestitori.)

Alte însușiri, alte abilități:

– să gătească mâncare bună;

(Să spele vasele după ce face mâncare și să curețe bucătăria.)

– să nu fie acaparator, nici sufocant;

– să nu fie meschin;

– să îi placă mizele mari.

(Ordinea preferințelor de mai sus nu e întâmplătoare!)

În plus:

– să fie curajos, curajos, curajos, curajos;

(Repetiția are legătură cu o constatare exasperantă: mulți confrați ai lui Aristide, cu care m-am tot intersectat, fac parte dintr-o castă a nevolnicilor!)

– să știe când și cum să se joace; să fie copilăros, dar nu infantil;

(Serios?!)

– să fie îndemânatic: să știe monta o butelie, să știe schimba un bec, să știe repara diverse lucruri;

(Serios!)

– să fie deștept, ocrotitor, tandru, înțelegător, cu simțul umorului, cu simțul măsurii, cu spirit de aventură, dar nu neapărat iubitor de aventuri; tolerant; sensibil, responsabil, coechipier și complice…

Despre Aristide nu am scris ceva esențial – observam acum 5 ani. Să fie iubitor!… (ȘI – în prezent – disponibil: fără un iubit, fără o iubită, fără o soție sau fără un harem.) Ar fi fost prea mult, chiar și pentru Aristide – încheiam apoteotic.

***

Bietul Aristide! – îl căinez, în clipa asta…

Nu mă mir că, între timp, a fugit din mintea mea, mâncând pământul!

Chiar! Ce-o mai fi făcând Aristide?!

P.S. Joacă-te și tu! Lasă un comentariu și primești o literă 🙂 !

Apoi completează propozițiile, cu niște cuvinte care încep cu litera dată:

Îmi place…

Nu-mi place…

Ceva rău…

Iubesc…

Îl/ o iubesc pe…

(Sursă cover: www.slowdownfast.com. Sursă foto: www.skylinetradeshowtips.com)