Leapşa. De primăvară

Ce vers, ce versuri vă vin spontan în minte când vedeţi în preajmă şi, poate, în suflet (inimă?) că a venit, vorba poetului, ,,o nouă primăvară pe vechile dureri?”

Împărtăşiţi-le.

Deconspiraţi-l şi pe autor. 

În urmă cu un an, primeam această inspirată provocare ludică de la poetul Ioan Moldovan, directorul revistei ,,Familia” din Oradea. Da, aceeaşi revistă înfiinţată de Iosif Vulcan în urmă cu aproape 150 de ani, publicaţie în care a debutat Mihai Eminescu şi care mi-a găzduit primele încercări literare. Invitaţia era adresată colaboratorilor, iar versurile urmau să alcătuiască o Pseudo-anchetă a Familiei. 

Am răspuns pe loc. Iacătă opţiunile mele lirice:

,,Pomii simt dureri de muguri” (din Focuri de primăvară, de Lucian Blaga)

De Nichita Stănescu: ,,O să te plouă pe aripi, spuneai,/ plouă cu globuri pe glob şi prin vreme./ Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei,/ mie-mi plouă zborul, cu pene.// Şi mă-nălţam. Şi nu mai stiam unde-mi/ lăsasem în lume odaia./ Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde-mi,/ cine-s mai frumoşi: oamenii?… ploaia? (din Ploaie în luna lui marte) şi ,,În cearcăne verzui te ocolesc departe/ vibraţiile ierbii, arcuite tandru,/ şi le iveşti, şi le azvârli în jururi, sparte/ cu râsul tău de băieţandru.// S-ar fi întins sub tine inelată/ bolta de ierbi sunându-şi glasurile-n prund/ dar tu nu ştii de ea – şi treci întâiaşi dată/ prin stelele ciudate, căscăund.” (Câmpie, primăvara)

În sfârşit, ultima strofă din Note de primăvară: ,,Verde crud, verde crud/ Mugur alb şi roz şi pur/ Te mai văd, te mai aud/ Vis de-albastru şi azur” (George Bacovia).

Mi-a plăcut foarte mult ideea jucăuşă a lui Ioan Moldovan, aşa că azi o dau mai departe.

Vă îndemn, vă rog să împărtăşiţi cu mine nu doar versuri inspirate  de-acest proaspăt început de anotimp, ci şi muzici, sau amintiri, sau frici, sau dorinţe pe care le iscă în voi primăvara.

Felicitări primăvăratice de FestART. Le găsiţi aici  şi aici