„Nu-i așa că iubirea înfrânge răul? (Ana, 7 ani)“

De ce te iubesc…

de

 

 

Femeia-copil, care îmi este cea mai apropiată şi pe care ,,am crescut-o”  în mine zeci de ani, te iubeşte pentru că numai în braţele tale se simte ocrotită, pentru că ştie că niciodată n-ai să îi calci sufletul în picioare, pentru că ai mângâiat-o când plângea.

Femeia pasională – pe care o ţii trează în mine – te adoră pentru că în braţele tale se simte femeie; pentru că, atunci cand o atingi, îi mângâi şi trupul, şi sufletul; pentru că i-ai dăruit un sărut numai al vostru şi pentru că i-ai îngăduit să ţi se dăruiască – de fiecare dată, ca pentru ultima dată.

Femeia nebună, fiara pe care – uneori – ai stârnit-o în mine îţi este recunoscătoare că nu ai alungat-o când s-ar fi repezit să te sfâşie, înciudată că nu rămâi doar al ei… N-am cum să scap de ea, dar am învăţat cum s-o îmblânzesc.  Iar când acest lucru ajunge peste puterile mele, o trimit la tine, singurul ei stăpân! Tu ştii să o domesticeşti: cu o îmbrăţişare, una singură!

Adăpostesc înlăuntrul meu o femeie-mamă, pe care am ghicit-o după dragostea ei renăscândă; te iubesc cu o dragoste maternă ori de cate ori plâng de teamă că te pierd pentru totdeauna; ori de câte ori mă rog ca suferinţa ta să treacă asupra mea, iar viaţa mea să ţi se dea ţie. Te iubesc ca o mamă când te sărut pe tâmplă, când îţi sărut palmele şi ochii închişi.

Te iubesc ca pe bărbatul pe care mi l-am dorit pereche. Poate nu îmi vei sta alături nicicând, dar eu tot am să te iubesc ca şi cum aş fi fost, într-o viaţă neştiută de niciunul din noi, mireasa ta …


 

 

 

 

 

 

Comentarii

  • Si noi, cei care te citim, te iubim cu suflet de copil si de adult deopotriva, pentru ca ne obligi sa regasim in noi frumusetea tuturor varstelor. Multumesc, Ioana Revnic! E o onoare sa scrii alaturi de mine.

    Alice Nastase Buciuta 26 aprilie 2012 21:06 Răspunde
    • EU mulțumesc, sunt copleșită! E un noroc să mă aflu alături de oameni care știu să se bucure – și pentru sine, și pentru ceilalți! Cu mare dragoste, Ioana

      Ioana Revnic 26 aprilie 2012 21:22 Răspunde
  • In timp ce citeam, luam micul dejun. Dar nu l-am putut termina… Pentru ca am ramas cu gura cascata! Big like, Ioana! 🙂

    Anji 27 aprilie 2012 4:29 Răspunde
  • Absolut minunat! Am ramas fara cuvinte! Sa-ti pastreze Dumnezeu dragostea pururi in suflet!

    Carmen 27 aprilie 2012 10:24 Răspunde
    • Sa fie asa cum spui tu, Carmen! Ma bucur ca ai trecut pe-aici! Bine ai venit.:)

      Ioana Revnic 27 aprilie 2012 12:47 Răspunde
  • Din nou, draga Ioana, ne provoci la visare; ne lasi, cum spunea Anji, cu gura cascata, incercand sa regasim in noi aceste ipostaze ale femeii si motivele pentru care iubim, uneori, barbatii.
    Minunat!

    Stefana 28 aprilie 2012 11:02 Răspunde
  • Oare sufletul nostru cum isi distribuie spatiul pentru fiecare dintre ~femeile~ despre care se vorbea in epistola de mai sus? Cu siguranta, varsta furnizeaza principalul criteriu…

    Stefania 28 aprilie 2012 17:26 Răspunde
  • Cel mai mult imi place incheierea scrisorii tale…oare cate vieti „evitam” ca sa ne-o traim pe cea actuala?

    Alina 28 aprilie 2012 21:09 Răspunde
    • Draga Alina, nu ma pot abtine si zic: incheierile/finalurile imi reusesc de multe ori – dar numai atunci cand scriu ceva. :))

      Ioana Revnic 28 aprilie 2012 21:24 Răspunde
  • Ioana, superbe definitii pentru una si aceiasi Femeie!

    Moi 30 aprilie 2012 10:41 Răspunde
  • Foarte frumos, scris si mai ales simtit! Prin ceea ce transmiti imi atingi coarda sensibila a sufletului! Place..place…place! Sa mai scrii, sa mai citim, sa ne mai bucuram, sa mai ne umplem zilele cu senitatea dragostei, cu optimism si zambet!

    Criss 30 iulie 2013 3:54 Răspunde
    • Mulțumesc, Criss!

      Ioana Revnic 30 iulie 2013 6:09 Răspunde

Lasă un răspuns la Ioana Revnic Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title