fbpx
„Nu-i așa că iubirea înfrânge răul? (Ana, 7 ani)“

Proprietară de herghelii

de

Cineva m-a pus să încropesc un bilanţ al anului ce stă să se sfârşească. În loc să fac o listă, am povestit o întâmplare cu totul şi cu totul adevărată, petrecută zilele acestea:

Un copil optimist şi unul pesimist îl aşteaptă pe Moş Crăciun. Pesimistul e sigur că nu o să primească mare lucru. Optimistul nu mai poate de încântare şi abia aşteaptă să vadă darurile. Vine Moşul. Copilul pesimist primeşte un trenuleţ, o maşinuţă, un elicopter cu telecomandă, ciocolată şi alte minunăţii copilăreşti. Pruncul optimist se alege cu… o balegă.
A doua zi, cei doi se întâlnesc şi discută.
Pesimistul (grav! încruntat!): – Ţţţţţ, eu am primit un trenuleţ, dar e prea mic; o maşinuţă, dar nu are culoarea pe care o voiam; un elicopter, dar nu zboară decât la peste 3 metri înălţime; şi ciocolată, dar nu are nici lapte, nici alune, cum îmi place mie. Tu ce-ai primit?
Optimistul: (exultând) – Ce-am primit? Eu?! (fremătător) Un … CAL!!! Dar încă nu l-am găsit…

***

Aşadar: La sfârşitul lui 2013, pot să spun cu mâna pe inimă că l-am întrecut pe micul optimist din poveste şi am adunat o herghelie impresionantă. Ghicitorii în cadouri identice cu acela primit de copil m-au asigurat solemn că posed până acum un andaluz, un lusitan, un menorchin, un pur-sânge arab, un holstein sobru, trei lipiţani şi un mustang cu personalitate.

Dar cele mai preţioase exemplare cabaline a căror proprietară mă declar cu mândrie sunt dragii mei cai verzi pe pereţi. Superbii mei cai verzi – fără de număr, fără de număr!

***

Sărbători fericite tuturor!
Vă mulţumesc că mai citiţi ce scriu pe-aici.
Să fiţi veseli, optimişti şi jucăuşi!
Să aveţi un An Nou mai mult ca perfect, aşa cum a fost – pentru mine – anul ce stă să se sfârşească!

 

P.S. Un prieten drag mi-a trimis felicitare foarte originală. O dau mai departe, să vă înveselească.

La mulţi ani!

 

Pictură de Anna Silivonchik via Susans Art Loft

Tag-uri:
·

Comentarii

  • Ioana draga, imi place povestea…si eu sunt proprietara de herghelii! Caii mei sunt verzi si uneori naravasi!
    Iti doresc la fel, un An Nou mai mult ca perfect!

    jeni 27 decembrie 2013 14:23 Răspunde
    • Cine se-aseamănă se adună. Cred că hergheliile noastre s-ar înţelege foarte bine, Jeni.

      Ioana Revnic 27 decembrie 2013 20:23 Răspunde
  • Sarbatori fericite, Ioana!
    Daca nu ai o ograda destul de incapatoare pentru herghelia ta, te pot ajuta …:) La caii verzi ma pricep cel mai bine, din aceia am si eu.
    Te imbratisez cu drag, Simona
    P.S. Scrii foarte frumos, te citesc cu mare placere!

    simonaivan 27 decembrie 2013 16:21 Răspunde
    • Şi eu te îmbrăţişez, Simona, îţi mulţumesc pentru mesaj, te felicit pentru blogul tău.

      După cum văd, ne adunăm aici câteva destoinice stăpâne de cai verzi; propun să înfiinţăm o asociaţie de proprietari/ proprietare. Cineva să găsească un nume potrivit. Altcineva – să întocmească statutul.

      Ioana Revnic 27 decembrie 2013 20:26 Răspunde
      • Sunt de acord cu tine, in totalitate. Si ma grabesc sa ma inscriu, e o ocazie unica. Numele e foarte important, cred ca e corect sa il alegi tu. Cat despre intocmirea statutului, aici pot da o mana de ajutor. Si bineinteles, pun toti caii la bataie, doar pe cei verzi …:).
        Pana atunci, iti doresc un An Nou fericit, bun si plin de optimism … ca sa se sporeasca herghelia :)…

        simonaivan 27 decembrie 2013 20:49 Răspunde
        • Mulţumesc, la fel!

          Sper să avem succese răsunătoare în afaceri.

          Ioana Revnic 27 decembrie 2013 21:03 Răspunde
  • M-ai facut sa zimbesc………si eu am citiva caluti verzi………..este cea mai buna afacere,ramii proprietar toata viata, chiar se inmultesc!
    Multa sanatate si un An Nou mai bun!

    Muza 28 decembrie 2013 21:02 Răspunde
    • O, ce veste minunată: că se înmulţesc caii verzi! Aşa nu vom da niciodată faliment.
      Mulţumesc pentru urări!

      Ioana Revnic 28 decembrie 2013 21:30 Răspunde
  • Ioana,apreciez felul in care ai facut acest bilant:ai asezat pe locul cuvenit fiinta umana,in detrimentul valorilor trecatoare.
    Cred ca fiecare trebuie sa repete bilantul ,pina cind starea de raportare pozitiva la ce are/nu are devine permanenta.

    Lili 29 decembrie 2013 8:38 Răspunde
  • La multi ani!cu sanatate si optimism.

    Lili 29 decembrie 2013 8:40 Răspunde
    • Pragmatic vorbind :), pentru mine e mai avantajos a nu mă lua prea mult în serios mai ales când mi se năzare că aş avea motive să mă consider năpăstuită – căci mai cârcotesc uneori, la fel ca pesimistul din poveste.
      În urmă cu vreo 15 ani, un domn psiholog mi-a spus că singura nenorocire adevărată pentru care aş avea toate motivele să mă supăr rău, FOARTE rău, ar fi să iau tramvaiul în braţe.
      Mi-a trebuit mult timp până să ajung la vorbele lui.

      La mulţi ani şi ţie, Lili.

      Ioana Revnic 29 decembrie 2013 19:54 Răspunde
  • Un an nou fericit Ioana si tot ce iti doresti! La multi ani!

    Victoria West 31 decembrie 2013 19:37 Răspunde
    • Un an aşa cum ţi-l doreşti, Victoria! La mulţi ani!

      Ioana Revnic 1 ianuarie 2014 0:39 Răspunde
  • Draga Ioana mica!
    In sfarsit mi-a venit apa la moara:oricine are un stol de pasari, numai eu am un condor! Eu cred ca e cazul sa punem de-o menajerie!

    Ioana mare 2 ianuarie 2014 9:48 Răspunde
    • De acord! Condorul dvs. va fi regele vietăţilor din menajerie.

      Ioana Revnic 2 ianuarie 2014 9:57 Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title