„Nu-i așa că iubirea înfrânge răul? (Ana, 7 ani)“

10 000 de euro pentru un roman românesc

de

Mai întâi a fost o idee îndrăzneață și lăudabilă (calificată – firește – de cârcotași drept extravagantă): aceea de a premia cu o sumă consistentă un singur roman românesc apărut în anul anterior.

Apoi, această idee a fost pusă în practică: în luna august, Asociaţia Casa de Cultură lansa prima ediţie a Premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2011, un premiu în valoare de 10.000 de euro.

În competiție au fost înscrise 59 de cărți. Dintre acestea, juriul de specialitate format din criticii literari Alex Ştefănescu, Dan C. Mihăilescu şi Daniel Cristea-Enache a ales cinci volume finaliste:

„FEM”, de Magda Cârneci, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 2011

„Viaţa lui Kostas Venetis”, de Octavian Soviany, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 2011

„Emoţia”, de  Mirela Stănciulescu, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2011

„Matei Brunul”, Lucian Dan Teodorovici, Iaşi, Ed. Polirom, 2011

„Ploile amare”, Alexandru Vlad, Bistriţa, Ed. Charmides, 2011

20 de bloggeri care au alcătuit cel de-al doilea juriu al competiției au avut sarcina de a desemna câștigătorul. Fiecare blogger a acordat puncte de la 1 la 5 fiecărei cărți. Câștigă romanul care întrunește cel mai mare punctaj.

La ora la care cititi acest text, jurizarea bloggerilor s-a încheiat. Organizatorii se pregătesc pentru gala în cadrul căreia se va decerna cel mai mare premiu literar acordat, în ultimii ani, unui roman românesc. Ceremonia va avea loc miercuri, 7 noiembrie, la Hotelul InterContinental din Bucureşti.

În avanpremiera evenimentului, Mario De Mezzo, președintele Asociației Casa de Cultură a raspuns unor întrebări despre câteva din controversele iscate în jurul Premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2011.

*

Stimate domnule Mario De Mezzo, prima ediție a Premiului literar ,,Augustin Frățilă” – romanul anului 2011 se apropie de final. Vă invit să faceți o evaluare a felului în care s-a desfășurat competiția.  

Un lucru exceptional l-a reprezentat pentru noi, organizatorii, numarul mare de romane înscrise în concurs: aproape 60 de titluri.

Apoi – faptul ca Premiul literar  ,,Augustin Frățilă” a fost foarte bine primit de catre cei mai multi dintre oameni. De catre o majoritate covarsitoare as zice. Intrucat miza concursului este mare, au existat, cum era de asteptat, si contestari. Dar cu cat aceste opinii ne-au fost mai ostile, cu atat mai incurajatoare si mai numeroase au fost luarile de atitudine ale sustinatorilor nostri. In dezbaterile publice ni s-au alaturat oameni pe care nu ii cunosc personal, dar pe care ii respect (dintre acestia imi vin in minte Florin Iaru si Grigore Cartianu), iar sprijinul lor cu opinii favorabile ori cu sugestii pertinente a fost extraordinar. Nu le-am multumit acestora, o fac acum, si as dori sa le spun ca articolele si interventiile lor ne-au incurajat sa continuam.

Concursul a reusit sa mobilizeze peste 100 de persoane care au lucrat voluntar intr-un proiect ce promoveaza literatura romana.

Este vorba în primul rând de criticii literari care au colaborat cu noi pro bono. Le multumesc domnilor Alex Stefanescu, Dan C. Mihailescu si Daniel Cristea-Enache, care nu numai ca au avut generozitatea sa raspunda afirmativ invitatiei de a juriza in prima etapa a concursului, dar ne-au si ramas alaturi, sa ne incurajeze cand am fost atacati ori sa ne ajute cu sfaturi.

Este vorba apoi de bloggeri (a caror implicare nu a fost remunerata si carora, de asemenea, le multumesc); de edituri si de persoanele care au lucrat efectiv pentru proiect.

Din pacate insa, multi nu au inteles ca acest premiu isi propune sa promoveze literatura romana, nu un anumit autor. Premiul este un motiv sa vorbim despre literatura romana. Mi-as fi dorit ca editurile si chiar librariile sa priceapa mai bine acest lucru. Editurile insesi nu au exploatat deloc potentialul mediatic al concursului. Nu au promovat in presa romanele ajunse in finala. Nu au initiat strategii de PR prin care sa isi faca vizibile productiile editoriale finaliste.

Acum, la cald, fara o evaluare corect facuta impreuna cu toti colegii mei, cred ca la urmatoarele editii ar trebui sa le transmitem mai clar editurilor urmatorul mesaj: rolul lor in acest proiect este mai important decat cei 10.000 de euro oferiti de noi. Pe viitor, vom incerca sa motivam cel putin editurile finaliste, astfel incat sa fie mai active in promovarea romanelor selectate. Mi-as dori ca, la anul, strategiile noastre de promovare a cartilor ajunse in cea de-a doua etapa a concursului sa fie dublate si depasite de strategiile de PR ale editurilor finaliste, iar apoi de cele ale editurii castigatoare.

In sfarsit, nu pot sa trec cu vederea criticile acerbe pe care premiul le-a primit de la cativa oameni din breasla literara, care puneau la indoiala in primul rand competenta bloggerilor de a acorda un premiu literar de 10 000 de euro.

E, într-adevăr, una din imputarile care au fost formulate. Cei 20 de bloggeri din juriul ce stabilește romanul câștigător alcătuiesc o grupare eterogenă în care am găsit un actor; jurnaliști de televiziune și jurnaliști culturali; oameni cu preocupări extraliterare – mai mulți decât bloggerii care scriu constant despre cărți; o singură persoană – Dan-Liviu Boeriu – cu o constantă activitate publicistică în presa literară: Familia, Poesis, Accente, Zona literară, Revista de Suspans etc.

Care au fost criteriile de selecție a bloggerilor?

Am sa incep cu o intrebare: Cine decide ca un premiu literar trebuie sa fie acordat de oameni dedicati 100% literaturii? Numai aceia citesc? Cititorii provin din toate mediile. Unii sunt strungari, altii profesori, altii doctori, altii contabili. Noi am vrut sa acordam un premiu pentru o carte care sa aiba in special doua calitati: in primul rand sa fie bine scrisa si, in al doilea rand, sa aiba o adresabilitate cat mai larga. Am dorit sa premiem o carte care poate sa fie citita de mii de oameni, nu doar de o elita intelectuala. Sunt alte jurii care premiaza o carte exceptionala, dar pe care numai un public restrans o gusta.

Noi ne-am propus sa facem altceva.

Apeland la juriul de specialitate, ne-am asigurat ca in finala vor ajunge 5 carti foarte bine scrise Juriul de bloggeri va selecta o carte care sa placa unor oameni din medii diferite, cititori obisnuiti, oameni care intra in librarii si cumpara carti din pasiune. In plus, bloggerii vin cu reprezentativitatea. Ei au mii de cititori care le acceseaza zilnic blogurile. Am sperat si speram ca acestia vor fi viitorii cititori ai cartii castigatoare, dar si a celorlalte romane finaliste.

Al doilea lucru considerat ,,suspect” este proveniența celor 10 000 de euro. Nu am să vă întreb de unde ati adunat banii de premiu, fiindcă informația este publică și se găsește pe site-ul Acadecu.ro.

Sunt curioasă însă cu ce argumente i-ați convins pe cei de la Philip Morris să investească 10. 000 de euro într-un premiu literar. Cum i-ați determinat pe aceștia și pe alți parteneri din mediul privat să vă susțină într-un proiect care promovează literatura română.

Toti cei care au contestat proveninenta banilor au facut-o pentru ca nu au depus minimul efort de a intra pe site sa verifice. Mereu am fost transparenti in ceea ce priveste provenineta banilor si am mediatizat sponsorii, care nu au fost niciodata tinuti secret, ba dimpotriva. Acest lucru ma face sa cred ca suspiciunile, de fapt, nu au fost reale ci fabricate in lipsa unor argumente solide.

Fiecare dintre cei trei sponsori ai primei editii sunt companii care au sustinut cultura de-a lungul timpului. Au in strategia lor de CSR promovarea culturii si sustinerea ei. Atat Philip Morris, cat si doamna Camelia Sucu, prin ceea ce fac de ani de zile sustin cultura in Romania. Prin urmare, nu a fost greu sa ii conving sa se alature acestui proiect. Cu al treilea sponsor, Green-Future.ro, este o situatie putin diferita, proprietarul fiind un bun prieten, pe care l-a convins probabil entuziasmul meu si increderea mea in acest proiect. M-as bucura foarte tare ca sprijinul lor sa fie pe termen mai lung si sa creasca odata cu premiul.

 

Update: http://www.adevarul.ro/cultura/Cel_mai_substatial_premiu_literar_din_Romania_a_fost_castigat_de_Lucian_Dan_Teodorovici_0_806919374.html

 

Mario De Mezzo este Preşedintele Uniunii Editorilor din România şi CEO la Grupul Editorial ALL, unul dintre principalii actori pe piaţa de carte din România. Absolvent de drept, participant la proiecte civice, traininguri, parteneriate, fost director executiv la Fundaţia Principesa Margareta a României, Mario De Mezzo are o experienţă de 8 ani ca fundraiser.

Casa de Cultură este o asociaţie non-guvernamentală, non-profit şi apolitică, dedicată proiectelor culturale.

Augustin Frăţilă (1953 – 2010) a fost redactor la ,,Luceafărul” şi ,,Contemporanul – Ideea Europeană”, colaborator la ,,România Literară”, ,,Viaţa Românească”, ,,Tribuna”, ,,Convorbiri Literare” etc. Este cunoscut ca poet, cantautor şi compozitor al unor melodii pe versurile unor poeţi români, îndeosebi pe versurile lui Nichita Stănescu, căruia i-a fost prieten apropiat.  A lucrat ca editor, fiind, timp de 15 ani, Director al Editurii ALLFA, parte a Grupului Editorial ALL.

 

 

Categorii:
Opinii

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title