În tradiția ortodoxă, Fecioara Maria se bucură de preacinstire (sau de supravenerare), căci ea este ,,mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii”. După moarte a fost mutată la Cer cu trupul. De acolo, mijlocește rugăciunile oamenilor către Fiul Ei și se roagă neîncetat pentru noi, așa cum o spune și Troparul sărbătorii de astăzi:
,,…întru adormire lumea nu o ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare. Mutatu-te-ai la viață, fiind Maica vieții, și cu rugăciunile tale izbavești din moarte sufletele noastre”.
Prima rugăciune pe care am învățat-o în copilărie a fost Născătoare de Dumnezeu; o rugăciune în care Sfintei Fecioare i se aduce laudă cu aceleași vorbe cu care, potrivit Evanghelistului Luca, a fost salutată de Arhanghelul Gavriil la Bunavestire (,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei!” – Luca 1,28) sau de mama Sfântului Ioan Botezătorul, Elisabeta: ,,Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău” (Luca 1,42).
E rugăciunea care îmi aduce, oricând o rostesc, alinarea.
De praznicul împărătesc al Adormirii Maicii Domnului, un gând curat, urări de La mulți ani! tuturor celor care poartă nume sfânt și, în dar, o altă Rugăciune:
Noi ce din mila Sfântului
Facem umbră pământului,
Rugămu-ne’ndurărilor,
Luceafărului mărilor.
Ascultă-a nostre plângeri,
Regină peste îngeri;
Din neguri te arată,
Lumină dulce, clară,
O, Maică Preacurată
Şi pururea Fecioară,
Marie!
Crăiasă alegându-te,
Îngenunchem rugându-te
Înalţă-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie.
Fii scut de întărire
Şi zid de mântuire.
Privirea-ţi adorată
Asupră-ne coboară,
O, Maică Preacurată
Şi pururea fecioară,
Marie!
Mihai Eminescu
